Au primit aripi pentru a fii liberi. Apoi, au fost lăsaţi pe pământ, in trup si suflet, unde s-au întâlnit cu oamenii, cărora li se potriveau după chip si asemănare. Asemeni Creatorului, caci a lui a fost voinţa si voia lui nu trebuie pusa la îndoială...
In jurul ei oameni si ingeri,erau hipnotizaţi, căzuţi in genunchi cu capul aplecat. Si ii dădea credinţă, astfel avea senzaţia puteri nebănuite, avea curajul sa se simtă asemenea creatorului,in creier ia încolţit propria voinţa care duce spre păcat.
Pletele castani se încovoiau pe umăr, si pe spatele cu aripile ei închise, câteva şuviţe ii acopereau chipul care ii era putin aplecat ii ascundea fata care nu de mult avea un auriu îmbujorat făcând acest lucru necurat privirea-i cu ochi închişi o conturează spre un palid opac.
Trupul ii este acoperit de un veşmânt alb curat aproape transparent ce ascunde finta care contine acel păcat, braţele ii sunt deschise pentru a primi...credinţa ce nu i se cuvine mâinile ii tremurau,tot corpul ii tremura.
- dulcea credinţa imi da darul de a primi puterea lui,ma face sa ma simt ca el. Cuvinte păcătoase ce se aud şoptite in gândul ei, a muscat din sămânţa dătătoare de întuneric, delirează,din adins a intrat in dans cu nebunul.
Ea este altarul primitoare de credinţă in fata ei cei care au îmbrăţişat minciuna stau îngenunchiaţi,un copil, o prea frumoasa fata, un tata iubitor de viaţă, ingeri cu aripile închise stau supuşi in semicerc au fost duşi in erezie, sunt închişi in hipnoza.
Un înger calca pe sandalele maroni cu pasi grăbiţi ,ajunge la locul faptei din prima vedere înţelege ce se întâmpla are curajul sa deie glas cuvintelor:- cum îndrăzneşti sa faci asemenea lucru?
- Darius bine ai venit...
- te rog opreşte-te!...
Ochi ii tine închişi,buzele i se mişca încet si dulce:- alăturate noua, dami mie credinta ta ,Darius...
- nu vezi ce faci, crezi ca vei scăpa...gesticulând cu mana si arătând spre cei închinaţi.
- pui la îndoială puterea mea.Se încruntă dand de înţeles ca nu ii convine cea ce aude.
Îşi deschide ochi întunecaţi, cu privirea-i palida îl ţinteşte pe Darius care abia reuşeşte sa răspundă, pentru ca conştientul ii este atacat de acest înger care este sub influenta întunericului.
- uitaţi-vă la voi...,ii daţi credinţă fara drept.Glasul ii era din ce in ce mai suprimat.
- ce, el poate primi credinţă...eu nu...Isi ridica mana spre cer gesticuland.
Un alt înger din mulţimea aplecata in semn de rugăciune se trezi din hipnoza păcătoasa si se ridica:- preaputernicul nostru creator primeşte credinţă din dragoste,dar asta o şti si tu...
Darius cade la pământ,nu mai are puls a fost ucis pentru ca sa împotrivit, acuma urmează el cel care a avut curajul sa se ridice, din nas începe sa ii curgă sângele care cu fiecare picur ii pătează vesmântul alb pe care îl poarta,vrea si el sa se opună dar este forţat sa cada înapoi in genunchi.
Patru gardieni îşi fac apariţia aflând de cele ce se întâmplă in parcul Verderia din marginea oraşului,unul din ei de îndată îşi ridica glasul:- opreşte-te ,nu ai dreptul sa faci aşa ceva.
Al treilea gardian scoate sabia dar fara sa vrea,nu înţelege ce se întâmplă cu el, inconstient il străpunge cu sabia pe gardianul care a avut curajul sa vorbească luându-i viaţa,dar el nu a vrut sa o facă intr-o clipa fara sa înţeleagă a ajuns sa nu mai fie stăpân pe voinţa lui.
- sfinte creatorule, ce ai făcut Perius?
Dar nu!,nu Perius a făcut asta nu el este stăpân pe mintea lui arata spre cel care a primit credinţă pe cale mişeleasca reuşind sa zică un singur cuvânt:- el...
Cade in genunchi tremurandui tot corpul de om muribund.După care rămâne fara suflare prăbuşindu-se la pământ,ceilalţi doi de îndată îşi scot sabia dar sunt supuşi si cad in genunchi cat pe ce sa fie lăsaţi fara viaţă de acest înger care a căzut in patima care îl duce in păcat.
In fruntea gardienilor apare acel copil cu inima curata care tine in mana suliţa in vârful căruia straluceste preaputernica lumina, pe care o îndreptă spre cel ce a păcătuit orbindu-l,lăsându-l fara puterea păcătoasa oprind aceasta înşelăciune care nu ar fi trebuit sa se întâmple:- necuratule, cum ai îndrăznit sa faci asemenea lucruri.
A fost dus in fata dreptăţi si a lumini,ia fost luata de pe cap coroana cereasca si sa înfăptuit asupra lui ceremonia pecetluiri, aripile au fost festite cu negru, a fost lăsat liber cu speranţa de a căuta iertare.
Omenirea a supravieţuit primei apocalipse care este cunoscuta in cristalul timpului sub denumirea de ''Apocalipsa Demonilor , dar asta este o alta întâmplare de atunci au trecut 12804 ani.In acest timp sau ridicat civilizaţi,unele sau dezvoltat tehnologic altele stagnau fiind îngreunat progresul tehnologic din cauza ideologiei pe care o practicau.
În războiul cu demoni să pierdut mult,foarte mult.38 de miliarde de vieţi omeneşti atât am ajuns să plătim pentru a ieşi învingători.A fost un preţ mare dar dacă nu s-ar fi plătit azi omenirea nu ar mai fi existat.Uni sceptici spun că omenirea a făcut un troc în privinţa tehnologilor pe care am acaparat-o în timpul războiului.Şi poate majoritatea oamenilor le-ar da dreptate dar aici este vorba despre 38 de miliarde de oameni care şi-au pierdut vita pentru ca neamul omenesc să supravieţuiască.
Este adevărat, progresul tehnologic a făcut o săritură imensă, scuturi protectoare,noi arme, s-a implementat nanotehnologia în constructi.Cladirile sunt proiectate de arhitecti pe tabele grafice in format 6 D urmand ca specialisti in nano tehnologie sa lucreze la programarea nanitilor.
Dar ce-l mai important este ca am primit un nou început.Secolele au trecut în rând ordonat, omenirea a reuşit să colonizeze a patra planetă.Civilizaţia omului prosperă ca întâia dată,erai mândru să fi om şi să faci parte dintr-o asemenea comunitate.
Marile civilizaţii au înfiinţat ,,Alianţa Soarelui,, o alianţă care se bazează pe tehnologia solară, folosind energie solara,manipulând atomi si sub atomi,particule extrase din razele solare, si alte elemente tehnologice. De asemenea in tot universul,in anturajul aliantei era cunoscuta o singura credinţă ce-a pentru atotputernicul creator.
Alianţa Soarelui este formata din rasa Zgard, rasa Herion si rasa Umana împreună au reuşit sa facă o coaliţie a dreptăţii care a pus stăpânire pe întregul univers ţinându-l in pace si lăsându-l sa prospere pe cale naturala,monitorizând toate rasele in curs de dezvoltare.
Rasa umana care este formată din oameni,din prea putini iluminaţi si ingeri au fost proclamaţi de către Herioni si Zgardini,Stăpâni Lumini astfel prin unirea celor trei rase sa ajuns ca un întreg univers sa fie sub stăpânirea paci ,de mii de ani nici sunet de război ori vărsare de sânge a miliarde de vieţi intr-o clipire,e greu sa îţi imaginezi aşa ceva dar aceste alianţe puternice care se ţin de partea dreptăţii si a binelui au reuşit sa tina întunericul departe de existenta lor.
Herioni sau proclamat Regi soarelui rezultând din faptul ca planetele lor sunt foarte apropiate de soare de altfel toată tehnologia lor este bazata pe energia solara,un alt aspect important al lor este ca nu consuma hrana precum oameni sau alte vietăţi.
Structura lor fizica este in aşa fel conceputa încât se hrănesc din lumina soarelui ,asemenea fotosintezei bineînţeles cu caracteristici mai complicate, alte distincti ale corpului sunt asemănare cu omul dar nu au nici un fir de par pe corp, pielea atrage putin spre violet.
Le lipseste aproape in totalitate muschi, tendoanele fiind incorporat in sistemul osos, care este diferit de al omului avand un grad minuscul de elasticitate deci nu aveau probleme cu fractrurile precum omul.
A fost un înger, se ştie cine dar a fost dat uitări a păcătuit si pentru asta a fost pedepsit aripile iau fost festite cu negru astfel ia fost luat darul de a zbura, mai târziu este exilat pentru totdeauna se crede ca cest înger a ajuns la marginea lumini si la începutul întunericului.
Se presupune ca ia trezit pe Stăpâni întunericului si ia chemat in conţinutul lumini in schimb a cerut puterea dupa care tanji atat de mult,pentru ca, nu peste mult timp sa porneasca mascarada răzbunări,astfel a trecut de partea atotputernicului distrugător, aşa a început acest război.
Ajuns pe o planeta pustie si uitata de mult era accea planeta unde acum 12804 de ani demoni au fost stinşi, deschide o catacomba,un mormânt al demonilor. Unde mii de demoni erau neînsufleţiţi si neclintiţi, trupuri cu preaputina carne mai mult oase. Corpuri asternute cu o plapuma de praf dobandita in mii-le de ani de liniste,cearcafuri de panze de paianjeni fiecare cu al lui stapan statea paznici in intunecime.
Descânta si incanta, foloseşte cuvinte întunecate si blestemate ca trezirea demonilor sa se împlinească,a reuşit s-au trezit dar nu erau demoni,nu erau carne si oase.Inger prozelit ne-a tradat neamul s-a lepadat de credinta pentru creator si acuma a ajuns sa ridice in slava pe atotputernicul distrugator.
Bine înţeles dea lungul timpului au fost nenumărate si mici războaie,mai bine zis lupte dar nu au fost însemnate asta se ştie de când e lumea ca raul nu doarme niciodată.Dar de data asta a început sa prindă contur.
Tot in acest timp de pace ceva se întâmpla,in întuneric in îndepărtate ceva încolţeşte un lucru la care nimeni nu se aştepta ,nu ar fi trebuit sa se întâmple...
Pe o planeta neînsemnat, neprielnica omului fiind locuita de câteva specii insecticide a fost locul primei invazii a umbrelor, de îndată au început sa construiască noi nave in scurt timp vor da dovada de avans tehnologic.
